Legendele Dacilor din izvoare literare: Gebeleizis-Nebeleizis-Beleizis

Herodot (Istorii, IV,93): "Aceeasi traci, cand tuna si fulgera, trag cu sagetile in sus, spre cer, si ameninta divinitatea (care provoaca aceste fenomene), deoarece ei cred ca nu exista un alt zeu in afara de al lor."

"Herodot ne vorbeste despre Gebeleizis sau Nebeleizis, identificat cu Zalmoxis, si care a iscat atatea discutii contradictorii datorita neclaritatii textului herodotian, singurul care-l mentioneaza. Tot de la Herodot  aflam ca geto-dacii, atunci cand tuna si fulgera trag cu arcul spre cer. De aici s-a ajuns la concluzia ca ar fi vorba despre o divinitate a furtunii si a fulgerelor."

"Gebeleizis s-a impus ca forma obisnuita in literatura de specialitate, desi dintre manuscrisele pastrate doua dau forma Gebeleizis, iar cele mai vechi numesc divinitatea Beleizis."

"W.Tomaschek presupunea ca este vorba de o confuzie intre Z si G si ca numele zeului ar fi fost Zibeleizis ori Sibeleizis, gasind asemanare cu Zbelsurdos, zeul fulgerului la tracii de sud, cu tema tracica comuna -zebel, -zibel, legandu-le de lituanianul zaibas: "fulger"; zibeti: "a straluci".
Aceasta etimologie a fost acceptata de unii cercetatori si contestata de altii"

"Cu privire la Nebeleizis-Gebeleizis, Mircea Eliade este de parere ca reprezinta vechiul zeu celest al geto-dacilor, patronul aristrocratiei militare, si formuleaza, cu privire la acest subiect, doua ipoteze. Dupa prima , ar fi posibil ca divinitatea sa fi cunoscut procesul obisnuit ca din zeu de tip celest, de tip Dyaus sa fi devenit zeu al furtunii si al fertilitatii ca Zeus sau Baal."

" Vasile Parvan este de parere ca zeului, grecii i-au zis cand Gebelizis, cand Zalmoxis, fiind vorba de simple atribute explicative ale puterii ori infatisarii divinitatii supreme a geto-dacilor, cu analogii la traci, care au si ei un zeu suprem de caracter uranian, solar si mantuitor, si pe care il numesc cu nume grecesc Zeus, Apolon ori Asclepios si se confunda cu Dionysos-Sabazios, Heros."

"Obiceiul trasului cu arcul in timpul furtunii, este prezent si la alte popoare din Asia si America, la chinezi sau in cultul lui Mithras si Indra. Pasajul lui Herodot a fost interpretat diferit de mai multi invatati moderni.
Astfel C.Clemen cred ca cel care fulgera, pentru geti, nu este un  zeu, ci duh rau ori vrajitor, iar pentru a dovedi ca nu se tem de acesta trag in el cu sageti.W.Froehner crede ca este vorba despre un act de razbunare impotriva ingratitudinii zeului. Alti cercetatori insa, ca V.Parvan, I.I.Russu si M.Eliade, vad in tragerea cu arcul un act de cult, unul dintre aspectele practicilor religioase."

"Spiritualitatea Geto-Dacilor" Ion Horatiu Crisan