Herodot (Istorii, IV,93): "Aceeasi traci, cand tuna si fulgera, trag cu sagetile in sus, spre cer, si ameninta divinitatea (care provoaca aceste fenomene), deoarece ei cred ca nu exista un alt zeu in afara de al lor."
"Herodot ne vorbeste despre Gebeleizis sau Nebeleizis, identificat cu Zalmoxis, si care a iscat atatea discutii contradictorii datorita neclaritatii textului herodotian, singurul care-l mentioneaza. Tot de la Herodot aflam ca geto-dacii, atunci cand tuna si fulgera trag cu arcul spre cer. De aici s-a ajuns la concluzia ca ar fi vorba despre o divinitate a furtunii si a fulgerelor." "Gebeleizis s-a impus ca forma obisnuita in literatura de specialitate, desi dintre manuscrisele pastrate doua dau forma Gebeleizis, iar cele mai vechi numesc divinitatea Beleizis." "W.Tomaschek presupunea ca este vorba de o confuzie intre Z si G si ca numele zeului ar fi fost Zibeleizis ori Sibeleizis, gasind asemanare cu Zbelsurdos, zeul fulgerului la tracii de sud, cu tema tracica comuna -zebel, -zibel, legandu-le de lituanianul zaibas: "fulger"; zibeti: "a straluci". Aceasta etimologie a fost acceptata de unii cercetatori si contestata de altii"
"Cu privire la Nebeleizis-Gebeleizis, Mircea Eliade este de parere ca reprezinta vechiul zeu celest al geto-dacilor, patronul aristrocratiei militare, si formuleaza, cu privire la acest subiect, doua ipoteze. Dupa prima , ar fi posibil ca divinitatea sa fi cunoscut procesul obisnuit ca din zeu de tip celest, de tip Dyaus sa fi devenit zeu al furtunii si al fertilitatii ca Zeus sau Baal." " Vasile Parvan este de parere ca zeului, grecii i-au zis cand Gebelizis, cand Zalmoxis, fiind vorba de simple atribute explicative ale puterii ori infatisarii divinitatii supreme a geto-dacilor, cu analogii la traci, care au si ei un zeu suprem de caracter uranian, solar si mantuitor, si pe care il numesc cu nume grecesc Zeus, Apolon ori Asclepios si se confunda cu Dionysos-Sabazios, Heros." "Obiceiul trasului cu arcul in timpul furtunii, este prezent si la alte popoare din Asia si America, la chinezi sau in cultul lui Mithras si Indra. Pasajul lui Herodot a fost interpretat diferit de mai multi invatati moderni. Astfel C.Clemen cred ca cel care fulgera, pentru geti, nu este un zeu, ci duh rau ori vrajitor, iar pentru a dovedi ca nu se tem de acesta trag in el cu sageti.W.Froehner crede ca este vorba despre un act de razbunare impotriva ingratitudinii zeului. Alti cercetatori insa, ca V.Parvan, I.I.Russu si M.Eliade, vad in tragerea cu arcul un act de cult, unul dintre aspectele practicilor religioase."
In mitologia greaca poarta numele de Hestia, care înseamnă vatră, cămin sau altar. Ea este fiica lui Cronos și Rhea.
În arta clasică greacă, ea este uneori descrisa ca o femeie, pur și simplu modesta cu un voal - pe cap. Ea este, uneori, reprezentata cu un sceptru in mână sau langa un foc.
Hestia a obținut de la Zeus dreptul de a-și păstra virginitatea pentru totdeauna.I se închina un cult în toate casele oamenilor și în templele tuturor zeilor. In casele oamenilor, Hestia este prima zeitate careia i se ofera ofrande. Odată cu înființarea unei noi colonii, grecii aduceau o flacără din orașul mamă în noua localitate. Focul ardea in vatra publica situata intr-un templu. Stingerea accidentală sau neglijenta vetrei de foc reprezenta un eșec pentru familii cat si pentru intreaga comunitate. Hestia este corespondenta Vestei în mitologia romană.Vesta, a avut funcții similare cu Hestia din Grecia.
Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală; Anca Balaci, Mic dicționar de mitologie greacă si romană; George Lăzărescu, Dicționar de mitologie; N.A.Kun, Legendele și miturile Greciei Antice; Religia Grecilor de Walter Burkert;
" In mitologia greco-romana Hestia-Vesta era adorata ca Zeita protectoare a vetrei si a focului, iar la romani ea a fost considerata si protectoare a statului. Zeita era socotita a fi fiica lui Saturn si a Rhei, iar puritatea ei era personificata printr-un foc vesnic, supravegheat de preotesele ei, de vestale, in templul de la Roma, de pe Palatin. Diodor din Sicilia ne spune ca Zalmoxis sustinea " ca a intrat in legatura cu zeita Hestia" (Bibl,ist,I,94,2), ceea ce ne ingaduie sa presupunem ca si la geto-daci era cinstita o divinitate asemanatoare cu Hestia-Vesta. De la Herodot (IV,59) aflam ca scitii se inchina inainte de orice la Hestia, si ca in limba scitica Hestia se spune Tabiti. Descoperirile arheologice vin sa ne arate ca la geto-daci a existat cu siguranta un cult al vetrei. In cele mai multe dintre gropile de cult s-au descoperit vetre de foc. "... aceste dovezi arheologice ne indreptatesc sa conturam prezenta in panteonul geto-dac aunei zeitati feminine asemanatoare cu atributiile zeitei Hestia-Vesta de la greci, respectiv romani si Tabiti de la sciti, dar nu cunoastem numele sub care ea era adorata de catre stramosii nostri." "In legatura cu zeitatile din panteonul geto-dac se cuvine discutat un aspect deosebit de important, si anume, atat grecii cat si romanii cand cucereau un teritoriu pastrau vechile culte autohtone sub interpretatio Greco si respectiv interpretatio Romane." "Spiritualitatea Geto-Dacilor" de Ion Horatiu Crisan.
In cinstea zeitatii, tracii isi construiau casele dreptunghiulare, cu pereţii din piatră sau de lemn, podeaua din pământ bătătorit şi acoperişul “în două ape”. Aceste tipuri de locuinţe, care se vor răspândi apoi în toata lumea, erau, se pare, rezultatul unui cult închinat acestei Zeiţe, pereţii având la început rolul de a proteja spaţiul sacru în mijlocul căruia se întreţinea focul aprins în vatră. Nu departe de Tartaria, în zona Crişurilor, au fost scoase la lumină şi urmele primelor locuinţe de suprafaţă datând din mileniul V B.C., deci cu o vechime de 7000 de ani!
"Noi nu suntem urmasii Romei" – Dr. Napoleon Savescu
"Zalmoxis, cat a fost pe pamant, a avut o viata tipic lumeasca. In copilarie ii place sa studieze si arata un interes deosebit pentru descantece si folosirea planelor de leac. " "Zalmoxis apare din Gebeleisis,ursitoarea, femeia cu poala alba, si se stie ca femeile care au poala alba e o minune sa mai ramana insarcinate. Si toata lucrarea pe care a facut-o Zalmoxis a fost o lucrare de lauda a mamei sale, Gebeleisis,si, in acelasi timp, de angajare a fiintei pentru sfintenie." Legenda nasterii lui Zalmoxis din: "Sufletul Neamului Romanesc Vol I : Legenda Nemuritorilor din Valea Dunari; Zalmoxis; Primus Getarum et Europae Legislator.
Ursitoarea este o ființă imaginară din mitologia românească, despre care se crede că are darul de a hotărî soarta omului de la naștere. Prin tradiție, ursitoarele sunt trei femei considerate a fi înlocuitoarele mamei. Sunt spirite care pot fi auzite câteodată, dar nu văzute.În a treia noapte de viață a copilului nou-născut, nașa invită ursitoarele și face o masă cu prăjituri, bomboane, vin, apă, flori și tot ceea ce crede că le-ar putea plăcea acestora. Ele apar noaptea, la poarta casei în care dorm mama și cu fiul, și prezic destinul copilului. În următoarea dimineață, nașa întreabă mama despre visul său și îi zice dacă au venit ursitoarele, și ceea ce au prezis. În zilele noastre, aceasta se întâmplă într-un spital, pentru că pruncii nu mai sunt născuți acasă. De aceea, nașa pune ofrandele la fereastra spitalului. După unele credințe, Ursitoarele se numesc: Ursitoarea - cea mai mare dintre ele, este cea care ține fusul și furca, Soarta - este cea care-i prezice destinul pruncului, și Moartea, este cea care-i curmă firul vieții. Uneori se spune că acest fir le este dat Ursitoarelor de către Dumnezeu, iar acestea trebuie să îl pună pe pământ, așezând pe el toate întâmplările pe care le va avea omul de-a lungul vieții, de la care acesta nu se va putea abătea cu nici un chip.
In istoria fiecarui popor cele doua momente fundamentale ale vietii au generat obiceiuri si datini. Tocmai atitudinea traco-getilor fata de nastere si moarte l-a impresionat pe Herodot, atunci cand i-a pomenit in "Istoria" sa. Despre traco-geti Herodot spune, ca stiu a se face nemuritori: " ei cred ca nu mor si ca cel care dispare din lumea noastra se duce la daimonul Zalmoxis".
Vorbind despre triburile care locuiau la nord de muntele Haemus ( Muntii Balcani), la sud de Dunare si pe teritoriul de azi al Dobrogei, Herodot ne spune: " rudele stau in jurul nou-nascutului si plang nenorocirile ce va trebui sa le indure nou-nascutul, o data ce a venit pe lume. Sunt pomenite atunci toate suferintele omenesti".
"Porphyrios, E. Rhode, Deubner, Kazarov si R.Carpenter au sustinut ca la origine Zalmoxis ar fi fost un zeu-urs (Barengott), referindu-se la faza totemica a religiei geto-dacice, A.B.Cook este de parere ca Zalmoxis era apelativul trac a lui Zeus nou-nascut, ipoteza avand la baza textul lui Porphyrios in legatura cu zelmos "piele", "blana" si legendaca la nastere s-ar fi aruncat pe el o blana de urs, care se acorda cu o alta legenda din Cyzic, in apropiere de Hellespont, unde se povesteste ca doicile lui Zeus au fost prefacute in ursoaice, legenda regasita si in Creta." " Spiritualitatea Geto-Dacilor" de Ion Horatiu Crisan
Legenda nasterii lui Zalmoxis din: "Sufletul Neamului Romanesc Vol I : Legenda Nemuritorilor din Valea Dunari; Zalmoxis; Primus Getarum et Europae Legislator""Primus Getarum et Europae Legislator" studiu de Carolus Lundius.
" se naste din iubirea lui Gebeleisis, ursitoarea, cu Got, o capetenie traca" "cele trei mari divinitati feminine ale marelui popor trac sunt: Gebeleisis, Semele si Bendis"
" este luat sub protectia preoteselor zeitei Hestia, Stapana a Focului Sacru, si initiat in tainele fortelor interioare pe baza elementului Foc"
De la Herodot şi până în prezent, s-au scris şi s–au spus multe despre Daci! Adevărul rămâne undeva în munţi, în peşterile legendare, în pietrele pline de mister, în baladele populare! Prin limbajul benzilor desenate, Mihai I. Grajdeanu isi propune sa prezinte locuri, obiceiuri, oameni şi eroi din munţii şi câmpiile autohtone. Este o abordare care va trece de graniţele cărţii cu text, pe care tinerii o răsfoiesc mai rar, oferindu-le si o lecţie de istorie, dar o lecţie de istorie pe care tinerii să şi-o dorească şi să şi-o insuşească, să-şi caute personajele preferate trecând de la o legendă la alta.
